Laurei, fauritoarea de comori

Lenjeria cu bujori
Astă-seară-ntre copii
A făcut niște furori
Despre care vreau să știi.

Pernele devin urgent
Dacă vrei să te distrezi
Saci de țopăit decent
Sau desăgi pentru monezi,

Puse-n cap realizează
La rapid un lung batic
Și te metamorfozează
În Prințesa-cea-mai-șic.

Iar cearșafu’-mbujorat
Când a fost jalea mai mare
Imediat l-am transformat
Într-un cort fără picioare.

M-am distrat cu lenjeria
Și ți-am mulțumit în gând
Că mi-ai dat copilăria
Înapoi. Te pup râzând!

Buna

În memoria bunei mele
Azi făcui turtiţe
Şi ieşiră bune tare,
Dau pe la fetiţe.

Buna mea era mai bună
Decât lumea toată
Ne iubea, ne răsfăţa
Cu scovarda lată,

Cu turtiţe cu paharul
Şi cu gem de prune.
Vai ce bun era la buna!
Toate erau bune!

Pere, mere, corcoduşe
Toate le-aducea
În cătrânţa murdărită
Ce bucătărea.

De la ea din casă nimeni
N-a plecat flămând
Iar de când e dusă-n ceruri
O păstrez în gând.

Bunătate, omenie,
Ochi cu dragul viu
Şi-o poveste la culcare
De la ea le ştiu.

De Iisus avea credinţă.
Şi spunea curat
Despre Moise, despre Iuda,
David, Goliat,

Despre mila omenească
Despre umilinţi,
Cum să ascultăm de mama
Şi să fim cuminţi.

Ne mai fredona încet
Şi câte-o cântare
Vinerea când se-ntorcea
De la adunare.

Mă închin acum în faţa-i
Şi-o sărut pe frunte,
În memorie cu turte
Puse dinainte.

© Oana Bajka 2012

 

Lacrimi de crocodil

Model

Pentru-un crocodil moţat
Se va face aluat
Cu făină, drojdie, lapte,
Cu ulei vreo linguri şapte.
Pentru umplutura bună
Se vor frige împreună
Nişte praz, nişte ciuperci
Chiar şi şuncă poţi să-ncerci.
Decorarea-i un banchet,
Am şi poză de pe net!
Aşadar, cu-aşa reţetă
Mă trezii şi eu cochetă
Gospodină-ambiţioasă
Ce mai, grande bucătăreasă!

Să vedeţi, că nu-i uşor
Cu emoţii să ai spor…
Umplutura mi-a ieşit
Zic eu, nemaipomenit:
Nu am rezistat să pun
Nişte frunze, altfel cum?
Oregan şi pătrunjale,
Plus trei ouă fierte tare.

Aluatul frământat
Iar l-am scos neaşteptat
De curat şi împufat
Perfect pentru modelat.
L-am întins, l-am decupat
Umplutură-am aplicat
(Recunosc, am mai gustat)
Şi m-am pus şi pe tăiat…

În acest moment aş spune
Că există-o sculă-n lume
Care taie în zig-zag
Aluatul nostru drag.
Ei, eu am găsit şi-am luat
Nu chiar ce am căutat
Şi anume scula mea
Taie şerpuit, aşa…
Nu-i nimic, că omu’-nvaţă
Cât trăieşte. Tot o viaţă.

Am tăiat fâşii şerpişe,
Împletindu-le ca-n fişe
Şi-am ajuns la faza-n care
Mi-am dat seama de eroare!
Aluatul l-am întins
Chiar pe masă. Nu m-am prins
Că nu am cum să îl coc
Dacă nu îl mut din loc.
Hai bărbate, ţine tava
Că aici curge ca lava!
Pasămite umplutura
Nu-mi udase numai gura
Ci curgea pe aluat…
În finalul disperat
Pusei mâna pe-animal
Îl luai neprotocolar
Şi nervoasă ca o babă
Aruncai totul în tavă!

Vai ce plâns m-a apucat!
Crocodilul meu crestat
Dispăruse-ntr-o clipită
Şi în locul lui uimită
Am găsit un mare terci:
Aluat, praz şi ciuperci!
Ia-l de-aici să nu-l mai văd,
Aoleu, că fac prăpăd!

După trei lacrimi sărate
Ce-mi ajunseră la coate
Stai, zic, că nu pot lăsa
Totul vraişte chiar aşa.
Ce pot face să repar
Crocodilul temerar?
Mă uit iar la terci, mi-e rău!
Ce-o fi fost în capul meu?

L-am mai modelat un pic
Ca să-l fac rotund şi mic
Iar din resturi decupate
I-am pus raze petalate
Şi din crocodil cu ţinte
Am făcut soare fierbinte
Ca să îmi aduc-aminte
Că nimic nu e pierdut.
Dimpotrivă, dacă-am vrut
Să fac ceva special
N-a ieşit nimic banal.

Nimeni nu mai are soare
Ca şi mine, vezi matale,
În cuptor de ieri pe azi
Umplut cu ciuperci şi praz!

 

 

 

© Oana Bajka 2012

De ce mi-a plăcut jucăria

I-am luat fetiţei o jucărie interesantă: moale pe dinafară, zornăitoare pe dinăuntru.

Ambalajul a rămas prin casă câteva zile, suport pentru paharele lăsate aiurea. Azi l-am văzut cu susul în jos.

Hm, parcă era complet roşu pe interior.

Ok. Asta îmi arată într-un fel… destul de interesant. Ia.

Clar! Acum mi-am dat seama ce-mi era familiar. Păi seamănă cu mine:

Nu-i aşa?

Broşă şi tablou

O organza-mpăturată
Mărturie căpătată
La o nuntă fermecată
Cercuri am tăiat-o-ndată

Iar un vechi cercel verzui
Din urechea nu ştiu cui
A venit să întregească
Broşa cea împărătească.

Dar să vezi, la lumânare
Flacăra înşelătoare
A topit dintre petale
Una, poate cea mai mare.

Ce să fac, să stau acum?
Brusc, mi-am amintit de Scrum
Şi-actualizând eşecul
Mi se-aprinse iarăşi becul!

Din petala străvezie
A ieşit minunăţie:
Un tablou cu cântăreaţă
Cu petală-n loc de faţă.

Ia ghiciţi ce-i mai lipseşte…
Nume! Şi sonor, fireşte.© Oana Bajka 2012

Buburuzul Scrum

Buburuzul modelat
Astăzi a aterizat
În cuptorul prea-ncintat
Şi-un dezastru s-a-ntâmplat!

Cât era el de frumos,
Roş’ cu negru, sănătos,
S-a făcut negru-lucios:
Era un gândac scârbos!

Gospodina s-a-ncruntat
La acest aspect ratat!
Vopseluţe şi-a luat,
Curcubeu l-a-nveşmântat,

L-a pozat, l-a încărcat
Şi aici l-a prezentat
Pe gândacul deghizat,
Numai bun de… botezat!

Completare de la Raluca Ardelean:

„N-am mai botezat gândac,
Dară nici nu pot sa tac,
Aşadar propun acum,
Să-l cheme simplu: Scrum!”

 

 

 

 

 

 

© Oana Bajka şi Raluca Ardelean 2012