Buna

În memoria bunei mele
Azi făcui turtiţe
Şi ieşiră bune tare,
Dau pe la fetiţe.

Buna mea era mai bună
Decât lumea toată
Ne iubea, ne răsfăţa
Cu scovarda lată,

Cu turtiţe cu paharul
Şi cu gem de prune.
Vai ce bun era la buna!
Toate erau bune!

Pere, mere, corcoduşe
Toate le-aducea
În cătrânţa murdărită
Ce bucătărea.

De la ea din casă nimeni
N-a plecat flămând
Iar de când e dusă-n ceruri
O păstrez în gând.

Bunătate, omenie,
Ochi cu dragul viu
Şi-o poveste la culcare
De la ea le ştiu.

De Iisus avea credinţă.
Şi spunea curat
Despre Moise, despre Iuda,
David, Goliat,

Despre mila omenească
Despre umilinţi,
Cum să ascultăm de mama
Şi să fim cuminţi.

Ne mai fredona încet
Şi câte-o cântare
Vinerea când se-ntorcea
De la adunare.

Mă închin acum în faţa-i
Şi-o sărut pe frunte,
În memorie cu turte
Puse dinainte.

© Oana Bajka 2012