Ce e omul

– Mama?

– Da.

– Eşti o pulă.

– Ce-ai zis, Mara?

– Nimic.

Acuma mă apuc

– Mara, să știi că eu mai vreau o pătrățică de ciocolată.

– Hiii, de ce?

– Că e dulce și bună și mai vreau.

– Hai mă mama, acuma te apuci și tu de dulciuri??

Nostalgie

Pielea mea

mă priveşte

în ochi

printre amprentele tale.

Poeta

– Am o fetiță mică, așa și-aşa…

– Ce mâncă la brânzică așa și-aşa…

Emoții

„Ce-i drept, debutanții noștri
S-au emoționat ca proștii.” (Ana Blandiana)
Nu-i fain să zici „ca proștii” dar să te emoționezi îi fain. (Mara cu simplitate)

Drăculița

Se uită la ilustrațiile din cartea cu Dănilă Prepeleac.
– Ăsta-i un drac?
– Da, zice tata ei.
– Şi cum? Dracii ăștia stau și prin lumea oamenilor așa?
– Da. Fiindcă unii oameni au draci.
– Și tu ai draci, mama. Și uneori când vorbim cu tine nu vorbim cu tine. Vorbim cu dracii tăi. Adică cu drăculița ta. Aia ca în poza aia cu drăculița care o ține pe femeie în cușcă.
(Pe fata asta o iubesc. Şi ea pe mine.)

received_10154762400336654

Sursă imagini: pollynor.com.

Și porcii sunt oameni

Am văzut azi un porc într-o remorcă.

„Unde-l duce?” a vrut să știe Mara.

Aşa că tatăl ei ne-a povestit, pe un ton neutru, o întâmplare din copilăria lui, de la tăiatul porcului. Cum niște oameni au fugărit porcul, l-au prins, l-au legat, l-au tăiat la gât cu un cuțit foarte ascuțit, apoi porcul a fugit în cerc până a căzut și a murit, apoi oamenii au pus paie pe el și le-au dat foc, apoi au băut răchie și s-au îmbătat, apoi au deschis porcul și au făcut din el şunculiță, untură și altele de mâncare care lor le plăceau foarte mult.

Și zice copila:

„Eu nu ştiu de ce oamenii tre’ să facă asta… Ei nu ştiu că porcii au oricum o viață foarte puțină? Porcii ar trebui să trăiască mai mult. Oamenii nu se gândesc că porcul s-a simțit foarte rău? Şi ce, numai din porc se poate face şunculiță?”

Previous Older Entries

%d blogeri au apreciat asta: